Warning: Illegal string offset 'content' in /home/innomark/public_html/_articles.php on line 35

Warning: Illegal string offset 'content' in /home/innomark/public_html/_articles.php on line 35

Warning: Illegal string offset 'content' in /home/innomark/public_html/_articles.php on line 35
Motoarele de cautare Articole Companie Innomarketing

Companie

Motoarele de cautare

"Tot ceea ce este mare, batran si se misca greoi nu este neapart un dinozaur".

Aceasta afirmatie a capatat pentru constructorii motoarelor de cautare o insemnatate capitala, efortul lor urmarind ca, prin operatiile efectuate, motoarele de cautare sa depaseasca asteptarile utilizatorilor de internet cu privire la rapiditatea si relevanta informatiilor afisate, si aceasta, cu atat mai mult cu cat numarul utilizatorilor este intr-o continuua crestere- numai pe teritoriul Statelor Unite ale Americii procentul inregistrat in februarie 2007 este cu 19% mai mare fata de februarie 2006.

Ce este de fapt motorul de cautare?

Luat ca atare, motorul de cautare este solutia viabila prin care, din masa imensa si relativ dezorganizata de documente de pe Web, o anumita cantitate este pusa la dispozitia utilizatorului conform nevoilor sale particulare. El permite efectuarea unei cautari pe baza unor criterii de cautare si obtinerea unor rezultate care corespund criteriilor. Practic, motorul de cautare preia atributiile unui seviciu de "cautare" si "livrare" a informatiei, revolutionand felul in care oamenii lucreaza cu informatia, o stocheaza, o folosesc, o popularizeaza.

Avantajele acestei practici de informare sunt multiple. Pe de o parte caracterul global al informatiilor- cautarile si implicit rezultatele, depasesc nu doar granitele teritoriale ci si pe cele temporale, motoarele de cautare avand capacitatea de a opera cu texte cu o rata de modificare crescuta, fara a afisa rezultate lezate in actualitatea lor- iar pe de alta parte, de relevanta informatiei, dublata de viteza de numai cateva secunde necesara obtinerii ei.

Cum lucreaza un motor de cautare?

Performanta motoarelor de cautare vizavi de relevanta informatiei afisate, este rezultatul unui algoritm propriu de indexare si cotare a paginilor web. Majoritatea acestor motoare de cautare, inclusiv Google, ascund in spate o divizie intreaga de calculatoare a caror atributie principala este de a indexa cuvinte din fiecare document si de e stoca informatia intr-un format optim. Patternul de stocare este in general arborescent, astfel ca in momentul in care un utilizator formuleaza o solicitare prin anumite cuvinte cheie rezultatul ia in calcul intreg arborele acelei expresii sau cuvant cheie eliminand gradual ceea ce nu corespunde criteriilor. Cu toate acestea procesul nu este in totalitate congruent. Datorita faptului ca 95% din textul de pe Web este compus din aproximativ 10000 de cuvinte, multe din paginile ce includ cuvintele respective figureaza la modul cel mai firesc in categoria paginilor semnificative cauzand un volumul extrem de mare de rezultate. Selectionarea paginilor in functie de gradul de relevanta, a impus creerea unei modalitati de clasare a lor, proportionala cu importanta, fara a neglija criteriile de baza ale cautarii,`si in final plasarea celor mai importante pagini in capul listei rezultatelor.

Pentru a limita major coeficientul de eroare asociat acestei proceduri ,responsabilitatile clasificarii au fost derogate instumentelor de evaluare automata bazate pe calculul altgoritmic. In fapt, Google sustine ca "valoarea serviciului sau este in cea mai mare masura determinata de impartialitatea rezultatelor" Ideea de baza dezvoltata de creatorii PageRank-ului,Sergey Brin si Lawrence Page este aceea potrivit careia: importanta unei pagini este certificata de numarul de pagini ce duc spre ea si de relvanta lor. Cu alte cuvinte, evaluarea se face statistic.

Google PageRank desfasoara continuu un concurs de popularitate la nivelul turor paginile de pe web, stabilind astfel care sunt cele mai importante pagini. Un alt calculul statistic cu acelasi scop de a determina importanta paginilor respective este dat de relatia dintre frecventa termenului si inversul frecventei documentului,punctand distribuitia cuvintelor si frecventa lor, prin atribuirea unor greutati numerice,relevante sub aspectul importantei pentru fiecare document individual. Cuvintelor care apar des, ca de exemplu "si-ori -sau" fara un continut semnificativ major le este alocata o greutate mai mica decat cuvintelor care au importanta semantica mai mare sau apar in comparativ mai putine documente. Acestea metode de clasare nu se exculd una pe cealalta ci formeaza un mix strategic alaturi de nenumarate alte metode de clasare si calificare.

De altfel specialistii in acest domeniu, recomanda folosirea concomitenta a mai multor motoare de cautare pentru obtinerea celor mai bune rezultate,la randul lor motorele de cautare folosind mai bine de 150 de altgoritmi de calcul pentru a stabili relevanta.

Cele mai importante motoare de cautare de astazi sunt:

1. Google SearchEngine ( www.google.com)

Cercetarile pozitioneaza Google drept lider in randul motoarelor de cautare, cu un procent de 45% din totalul cautarilor. Succesul este datorat in mare parte conceptului Google cu privire la popularitatea linkurilor si PageRank-ul. Numarul de website-uri si webpage-uri conexe unei anumite pagini este cuantificat de catre PageRank, pornind de la premiza ca paginile dorite si de calitate, sunt legate intre ele mai mult decat celelalte. PageRank -ul paginilor conexe si numarul de linkuri de pe aceste pagini contribuie la stabilirea PageRank-ului paginilor. Google isi ordoneaza rezultatele dupa criteriul numeric al multimii website-urilor ce se inlantuiesc la fiecare pagina gasita. Algoritmul "tinerii minte" a locului unde sunt plasate si indexate cross-linkurile si gruparea lor pe categorii este extrem de importanta pe termen lung. PageRank-ul are la baza "analiza pe criterii" dezvoltata in 1950 de Eugene Garfield de la Universitatea din Pennsylvania.

Pe langa cautarile standard pe Internet,Google pune la dispozitia utilizatorilor cautarile specializate precum cele de imagine, video sau blog. Motorul de cautare WATCH, recomanada Google in special pentru cautarile de stiri. Putem cauta produse online pe Froogle, sau rasfoi carti cu ajutorul Google Books. Prin cautarea locala gasim bussiness-urile din orice domeniu impreuna cu o harta sau chiar o imagine din satelit. Accesand Google Lab poti incerca versiuni beta sau chiar mai noi ale instrumentelor de cautare.

2. Yahoo! Search Engine ( www.yahoo.com)

Surpinzator am putea spune, motorul de cautare Yahoo! se bucura de o popularitate mai mare decat MSN Search sau Windows Live, clasandu-se in multe din studiile comparative pe locul doi, nu doar pentru relevanta rezultatelor ci si pentru usurinta in folosire. Desi utilizatorii prefera Google in partea de Keynote System, le place Yahoo mai ales cand vine vorba de cautari de imagini sau cautari locale. Conceptul ce a stat la baza dezvoltarii Yahoo! apartine fondatorilor, David Filo si Jerry Yang, de la Universitatea Stanford. Cei doi si-au inceput cercetarea intr-o rulota in campusul universitatii in februarie 1994 cu scopul de a tine evidenta problemelor de interes personal de pe internet, ajungand sa aloce mai mult timp listei lor de site-uri favorite decat lucrarii de dizertatie de la masterat. Lista devenind prea lunga si prea vasta ei s-au vazut nevoiti sa o imparta pe categorii. Cand aceste categorii au devenit neincapatoare au dezvoltat subcategorii, si asa s-a nascut ideea fundamentala pentru Yahoo!. In 2002, Yahoo! a cumparat Inktomi si in 2003 Overture, care detinea AlltheWeb and AltaVista. Cu toate ca dispunea de propriul motor de cautare, Yahoo! a continuat sa folosesca Google pentru a le oferi utilizatorilor rezultate pe pagina principala Yahoo.com. Totusi, in 2004, Yahoo! a lansat propriul motor de cautare combinand technologiile achizitiilor anterioare, oferind un serviciu care aloca intaietate motorului de cautare asupra directorului.

3. MSN Search Engine ( www.live.com)

Detinut de Microsoft, MSN Search Engine ocupa paradoxal ultima pozitie potrivit testelor Keynote Studies din cauza caracteristicilor de utilizare greoaie, dar iese pe prima pozitie, in fata Google pentru relevanta informatiei. Cu versiunea beta, Windows Live Search, rapoartele afirma ca "s-a produs o mare imbunatatire pentru MSN Search -sub aspectul flexibilitatii s i facilitatii in utilizare". Windows Live Search afiseaza rezultatele pe o singura pagina, ne mai fiind nevoie de vreun clik pentru a trece mai departe. Tototdata Windows Live Search detine intaietate pe partea de personalizare a cautarilor. Rezulatele pot fi salvate si impartasite celorlalti ba chiar mai mult de atat Windows Live Search iti da posibilitatea sa-ti creezi modelul propriu de motor de cautare. O versiune beta a unui motor de cautare mobil este in curs de dezvoltare pentru PDA, Smartphones si celurare.

4. Ask.com (ask.com)

Ask.com sau initial Ask Jeeves, a fost primul motor de cautare "intrebare - raspuns" comercial pentru World Wide Web. Este detinut de IAC. In 2006, a devenit al 4-lea motor de cautare ca marime din lume. Ask.com are un oarecare avantaj datorita faptului ca rezultatele de top sunt de obicei din surse web extrem de cotate. Rezultatele includ o serie cross-linkuri pentru r afinarea cautarilor.

SocialTwist Tell-a-Friend